Andocare vs transbordare: doua modalitati de a ajunge la tarm

Deși este adevărat faptul că majoritatea vaselor de croazieră reprezintă o destinație în sine, una din cele mai incitante părți ale călătoriei este debarcarea în porturile aferente itinerariului în vederea explorării împrejurimilor. Dar cum ajungi, mai exact, în port? Există două modalități principale prin care navele de croazieră transferă pasagerii pe uscat: andocarea și transbordarea. În rândurile următoare vom compara cele două metode utilizate pentru debarcare și vă vom spune în ce fel își pot pune acestea amprenta asupra experienței voastre de călătorie.

Asemănări ale andocării și transbordării

Evident, ambele metode utilizate pentru debarcare permit pasagerilor să se deplaseze de pe apă pe țărm. De asemenea, atât andocarea cât și transbordarea necesită urmarea unor proceduri standard de părăsire a vasului (precum validarea coborârii de pe vas prin utilizarea cardului) și a unor proceduri de îmbarcare pe vas la întoarcere (precum așteptatul în coloană la orele de vârf). Totuși, cam aici se termină asemănările dintre andocare și transbordare, deosebirile fiind mult mai numeroase.

Deosebiri ale andocării și transbordării

Prima și totodată cea mai frecventă metodă utilizată pentru debarcarea pasagerilor este andocarea, care se realizează prin legarea ambarcațiunii de un chei, pasagerii părăsind vasul de croazieră prin intermediul unei rampe sau pasarele. Transbordarea este utilizată în cazul în care țărmul nu are asigurat un debarcader sau apele sunt prea puțin adânci pentru ca vasul de croazieră să se apropie de mal fără să eșueze. Astfel, vasele de croazieră aruncă ancora la o distanță suficient de mare pentru a nu pune în pericol integritatea carenei, iar bărci de mici dimensiuni transportă pasagerii de la vas pe uscat. Deși majoritatea plimbărilor cu astfel de bărci au, în general, o durată scurtă, dimensiunea redusă a bărcilor utilizate la transbordare poate genera neplăceri pentru călătorii predispuși la apariția răului de mare.

Pentru unii pasageri, transbordarea poate fi o experiență neplăcută care să-i priveze într-o oarecare măsură de bucuria experienței debarcării în porturile vizitate. Unul din motive este gradul de periculozitate al acestei metode în cazul în care se desfășoară în condiții meteorologice nefavorabile. Există chiar posibilitatea ca vizita programată în port să fie anulată de către căpitanul vasului de croazieră, în cazul în care acesta decide că marea este prea agitată pentru desfășurarea în condiții de siguranță a transbordării. Nici andocarea nu este privată de capriciile condițiilor meteo, deși astfel de cazuri sunt mult mai rare în comparație cu transbordarea. În acest caz, andocarea este anulată dacă vântul este prea puternic pentru ca vasul de croazieră să se poziționeze în condiții de siguranță de-a lungul cheiului.

Întrucât transbordarea implică de obicei scări și spații înguste de trecere, acestea pot reprezenta inconveniențe majore pentru pasagerii care au deficiențe locomotorii. De asemenea, ruliul bărcilor de tranzit poate dezechilibra acești pasageri, în unele cazuri fiind chiar obligați să nu părăsească vasul de croazieră în porturile în care, pentru a ajunge la țărm, este necesară transbordarea. În timp ce andocarea nu implică trepte sau utilizarea unor spații înguste precum transbordarea, aceasta are propriul său set de dificultăți pentru oricine nu poate să utilizeze pante abrupte. Totuși, de obicei sunt disponibili membri ai echipajului pentru a ajuta pasagerii care au nevoie de ajutor.

Deoarece navele utilizate în procesul de transbordare pot transporta un număr limitat de pasageri, fluxul de pasageri care ajung pe țărm nu este continuu precum în cazul andocării. Navele de croazieră încearcă să atenueze potențialele aglomerații pe pasarelă, permițând să debarce mai întâi călătorii care au rezervat în prealabil excursii pe mal. De obicei, vasul de croazieră are instituit un sistem de ticketing bazat pe coduri de culori sau numere de ordine pentru înlesnirea procesului de transbordare.

La reîmbarcare, procesul nu este reluat întrucât unii pasageri aleg să rămână toată ziua pe uscat, în timp ce alții se întorc la bord după câteva ore. Deși de obicei există mai multe vase de transbordare care rulează simultan, pe mal se pot crea cozi lungi de așteptare pentru a ajunge de pe țărm pe navă. De asemenea, este posibil să se formeze cozi și în cazul în care vasul de croazieră este andocat, însă fluxul acestora este mult mai constant.

Andocare vs transbordare: concluzii

Există factori pro și contra fiecăreia dintre metodele utilizate pentru debarcare. Transbordarea este mai incomodă, mai ales dacă pasagerii vasului de croazieră sunt mai grăbiți sau dacă au deficiențe locomotorii. De asemenea, condițiile meteo nefavorabile pot genera impedimente călătorilor mai degrabă în cazul transbordării decât în cel al andocării. Pe de altă parte, transbordarea oferă oportunitatea distractivă de a călători cu o ambarcațiune de mici dimensiuni și chiar de a face fotografii grozave vasului de croazieră. Andocarea este mult mai eficientă și mai utilizată, deși poate crea și aceasta anumite impedimente pentru pasagerii mai puțin mobili. Dacă aveți o preferință pentru un tip de debarcare față de celălalt, este recomandabil să căutați în avans detalii referitoare la porturile de pe itinerariile croazierelor de care sunteți interesați.