Croația și Adriatica: ghid complet de călătorie

De ce Croația

Puține coaste din Europa sunt atât de potrivite pentru o croazieră ca cea a Croației. Pe aprox. 1.800 de km de țărm continental, cu încă peste 4.000 de km dacă socotiți insulele, orașele vechi stau chiar la apă: nava acostează sau ancorează, iar zece minute mai târziu sunteți pe o stradă de piatră lustruită de cinci sute de ani de pași. Dubrovnik, Split, Trogir, Šibenik și Zadar au centre istorice înscrise în patrimoniul UNESCO, iar între ele sunt insule ca Hvar și Korčula, cu livezi de măslini, lavandă și vinării mici.

Croația este și foarte simplă pentru un român: din 1 ianuarie 2023 folosește euro și face parte din spațiul Schengen, deci nu aveți nevoie de pașaport sau de schimb valutar, iar roamingul este cel din UE. Marea este curată, plajele sunt mai ales cu pietriș, iar apa are o culoare pe care o veți recunoaște în fiecare fotografie de pe coastă.

Pe mare, Adriatica se vede altfel decât din mașină. Coasta este o succesiune de insule lungi, paralele cu țărmul, cu canale înguste între ele, iar o navă mică intră în porturi unde autocarele nu ajung niciodată. De aceea Croația este una dintre puținele destinații unde croazierele cu nave mici, de tip yacht, au un avantaj real față de cele mari.

Când să mergi în Croația

Cele mai bune luni sunt iunie și septembrie: marea este caldă, orașele sunt mai puțin aglomerate decât în vârful verii, iar căldura este suportabilă pe străzile de piatră. Mai și octombrie sunt foarte bune pentru orașe și plimbări, cu marea încă rece în mai. Iulie și august aduc cea mai caldă mare, dar și cea mai mare aglomerație, mai ales la Dubrovnik și Hvar. Iarna, multe restaurante și hoteluri de pe insule sunt închise, iar croazierele în Adriatica sunt rare.

Pe coastă suflă două vânturi cu nume proprii: bura, rece și în rafale, dinspre munți, și jugo, cald și umed, dinspre sud, care aduce valuri și nori. Ambele pot schimba ordinea escalelor sau pot face o debarcare cu șalupa imposibilă, mai ales primăvara și toamna.

Cele mai frumoase porturi și insule

Coasta se împarte în trei: Istria în nord, Kvarner la mijloc și Dalmația în sud, unde se opresc aproape toate croazierele. Mai jos, porturile principale ale Dalmației și Kotor, vecinul din Muntenegru care apare în aproape orice itinerariu.

Dubrovnik

Ce merită văzut

Orașul vechi închis de ziduri complete, de aprox. 2 km, pe care le puteți parcurge pe sus, cu marea de o parte și acoperișurile de țiglă de cealaltă. Stradun, strada principală de calcar, Palatul Rectorilor, Mănăstirea Franciscanilor cu una dintre cele mai vechi farmacii din Europa, Fortăreața Lovrijenac și telecabina spre muntele Srđ, cu o priveliște spre toată coasta.

Din port

Navele mari acostează în portul Gruž, la aprox. 3 km de orașul vechi; autobuzele urbane și taxiurile ajung la Poarta Pile în 10–15 minute. Navele mici ancorează uneori chiar în fața orașului vechi, cu debarcare la micul port vechi.

Sfat Urcați pe ziduri imediat ce se deschid sau după-amiaza târziu: la prânz, piatra se încinge, iar pasarelele sunt pline. Orașul limitează numărul de nave pe zi, dar în zilele cu mai multe escale centrul rămâne foarte aglomerat la mijlocul zilei.

Pagina portului pe croaziere.co →

Split

Ce merită văzut

Palatul lui Dioclețian, construit la începutul secolului al IV-lea pentru împăratul roman, nu este un monument de vizitat, ci un cartier viu: oamenii locuiesc, mănâncă și vând între zidurile lui. Peristilul, catedrala Sfântul Domnius, amenajată chiar în mausoleul împăratului, clopotnița cu priveliște, beciurile palatului și faleza Riva. Pentru plimbare și înot: dealul împădurit Marjan.

Din port

Navele acostează sau ancorează lângă orașul vechi, la câteva minute de mers pe jos de Riva și de Poarta de Bronz a palatului.

Sfat La statuia episcopului Grgur Ninski, de Ivan Meštrović, localnicii freacă degetul mare de la picior pentru noroc. Dacă aveți timp, Trogir, alt oraș UNESCO, este la aprox. 30 km, iar cetatea Klis la doar 20 de minute.

Pagina portului pe croaziere.co →

Hvar

Ce merită văzut

Orașul Hvar, cu o piață renascentistă deschisă spre port, catedrala Sfântul Ștefan, Arsenalul cu unul dintre cele mai vechi teatre publice din Europa (1612) și Fortăreața Spaniolă deasupra, de unde se văd insulele Pakleni. Interiorul insulei are câmpuri de lavandă, vii și satul Stari Grad, cu o câmpie agricolă grecească înscrisă în patrimoniul UNESCO.

Din port

Navele ancorează în larg și debarcă pasagerii cu șalupa direct în portul orașului. Totul se vede pe jos.

Sfat Urcați la Fortăreața Spaniolă dimineața, înainte de căldură. Pentru înot, taxiurile pe apă duc în 15–20 de minute spre insulele Pakleni, cu golfuri mult mai liniștite decât plajele orașului.

Pagina portului pe croaziere.co →

Korčula

Ce merită văzut

Un Dubrovnik în miniatură, pe o peninsulă mică: orașul medieval are ziduri, Poarta Uscatului (Kopnena vrata) și străzi dispuse ca o coastă de pește, ca să lase briza să circule și să oprească vântul puternic. Catedrala Sfântul Marcu, casa pe care tradiția locală o leagă de Marco Polo și dansul cu săbii Moreška.

Din port

Navele mici acostează lângă orașul vechi; cele mai mari ancorează și debarcă cu șalupa. Orașul vechi se străbate pe jos în mai puțin de o oră.

Sfat Gustați vinurile albe locale, Pošip și Grk, acesta din urmă crescut aproape numai în jurul satului Lumbarda, la câțiva km de oraș.

Pagina portului pe croaziere.co →

Zadar

Ce merită văzut

Orga Mării, o instalație de trepte de piatră prin care valurile cântă, și Salutul Soarelui, un cerc de panouri solare care se aprinde după apus. Biserica Sfântul Donat din secolul al IX-lea, forul roman, zidurile venețiene înscrise în patrimoniul UNESCO și Poarta Uscatului.

Din port

Navele mari acostează la terminalul Gaženica, la câțiva km de centru, cu autobuz-navetă. Navele mici acostează chiar la capătul peninsulei cu orașul vechi.

Sfat Se spune că Alfred Hitchcock a numit apusul de la Zadar cel mai frumos din lume. Dacă nava rămâne seara în port, așezați-vă pe treptele Orgii Mării la apus. Gustați și maraschino, lichiorul de vișine produs aici de secole.

Pagina portului pe croaziere.co →

Kotor (Muntenegru)

Ce merită văzut

Golful Kotor, unul dintre cele mai spectaculoase intrări pe mare din Mediterana, cu munți abrupți care cad direct în apă. Orașul vechi venețian, înscris în patrimoniul UNESCO, zidurile care urcă pe munte până la fortăreața San Giovanni, satul Perast și insulița cu biserica Gospa od Škrpjela (Doamna de pe Stâncă).

Din port

Navele acostează sau ancorează chiar în fața orașului vechi. Urcarea pe ziduri până la fortăreață are aprox. 1.350 de trepte și durează 1–1,5 ore dus-întors.

Sfat Stați pe punte la intrarea și la ieșirea din golf: navigarea durează aprox. o oră și este una dintre cele mai frumoase din croazieră. Muntenegrul folosește euro, dar nu este în UE, deci roamingul nu este inclus în tariful european.

Pagina portului pe croaziere.co →

Itinerarii: cum să vezi Croația

7 nopți, Adriatica și Grecia

Veneția (sau Trieste, Ravenna, Monfalcone) → Split sau Zadar → Dubrovnik → Kotor → Corfu → Bari → înapoi. Cel mai popular traseu, cu o singură escală în fiecare oraș croat. Vedeți și ghidul Italiei și ghidul insulelor grecești.

7 nopți, Croația pe nave mici

Dubrovnik → Korčula → Hvar → Split → Šibenik → Zadar → Rijeka sau Veneția. Navele mici, de tip yacht, intră în porturi unde navele mari nu încap, rămân adesea seara în port și vă lasă să vedeți orașele când pleacă excursioniștii.

10–12 nopți, Adriatica completă

Combină Croația cu Muntenegru, Albania sau Slovenia și sudul Italiei. Pentru cine vrea să vadă toată Adriatica, nu doar orașele celebre.

Šibenik și Krka

Šibenik are două monumente UNESCO: Catedrala Sfântul Iacob, construită numai din piatră, fără lemn sau cărămidă, cu un brâu de 71 de capete sculptate pe exterior, și Fortăreața Sfântul Nicolae, la intrarea în canal. Din Šibenik, Parcul Național Krka, cu cascadele Skradinski buk, este la aprox. 30 de minute. Scăldatul la cascade nu mai este permis, dar potecile de lemn din jurul lor merită.

Excursii de o zi din porturi

Din Dubrovnik: Ston, la aprox. o oră, are zidurile de apărare de peste 5 km, printre cele mai lungi din Europa, și stridiile din Mali Ston. Pe drum, peninsula Pelješac are crame de Plavac Mali. Cavtat, un orășel liniștit cu faleză, este la 45 de minute cu barca. Mostar, în Bosnia și Herțegovina, cu podul otoman refăcut după război, este la aprox. 2 ore și jumătate. Este o excursie lungă, cu trecere de frontieră, deci luați actul de identitate și verificați condițiile actuale de intrare.

Din Split: Trogir, la aprox. 30 de minute, are un centru medieval pe o insuliță, înscris în patrimoniul UNESCO. Cetatea Klis domină orașul de pe munte, iar Parcul Național Krka este la aprox. o oră. Plitvice, cu lacurile în trepte, este la peste 3 ore de Split sau de Zadar și nu se poate vedea serios într-o escală. Merită doar pe un sejur separat.

Golful Kotor, mai mult decât orașul vechi

Dacă ați mai fost la Kotor, mergeți la Perast, la aprox. 20 de minute cu taxiul. Este un sat baroc de căpitani de vas, cu palate de piatră pe malul apei. De pe faleză, bărcile duc în câteva minute la insulița Gospa od Škrpjela. Legenda spune că a fost ridicată de marinari, care aruncau pietre în mare după fiecare călătorie reușită. Tradiția continuă în fiecare an, în iulie, cu o procesiune de bărci numită Fašinada. Mai la sud, Budva are un oraș vechi pe o peninsulă și plaje cu nisip, iar insula-hotel Sveti Stefan se fotografiază cel mai bine de pe drumul de deasupra.

Istria și Kvarner

În nord, Rovinj are o peninsulă cu case venețiene colorate, iar Pula unul dintre cele mai bine păstrate amfiteatre romane din lume. Opatija, cu vilele ei de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, este aproape de Rijeka. Apar mai rar în croaziere, dar merită pentru un sejur înainte sau după.

Înainte sau după croazieră

Dubrovnik și Split merită o noapte sau două: seara, după ce pleacă navele, orașele vechi devin cu totul altele. Între ele circulă catamarane rapide prin Hvar și Korčula, utile pentru cine vrea să mai stea câteva zile pe insule.

Marea, insulele și plajele

Adriatica croată este una dintre cele mai curate mări din Europa. Lipsa râurilor mari care să aducă mâl, fundul de calcar și pietriș și curenții care schimbă apa fac ca vizibilitatea să treacă adesea de 20 de metri. De aceea, chiar și o plajă de oraș, cum este Banje la Dubrovnik sau Bačvice la Split, are apă limpede, iar golfurile de pe insule par fotografii retușate.

Pentru o zi de escală cu înot, cele mai simple variante sunt: insula Lokrum, la 15 minute cu barca din portul vechi din Dubrovnik, rezervație naturală cu pini, păuni și un mic lac sărat numit «Marea Moartă»; insulele Pakleni, cu taxi pe apă din Hvar; plajele de pe dealul Marjan din Split, la 20–30 de minute de mers pe jos de Riva; și plaja Banje, chiar sub zidurile Dubrovnikului, cu vedere spre orașul vechi.

Mai departe de porturile clasice sunt locuri care apar în croazierele pe nave mici sau în excursii de o zi: insula Mljet, cu un parc național cu două lacuri sărate și o mănăstire pe o insuliță, Vis, cea mai îndepărtată insulă locuită, închisă străinilor până în 1989 pentru că era bază militară, și Peștera Albastră de pe insulița Biševo, unde lumina intră pe sub apă și colorează peștera în albastru, de obicei la mijlocul zilei.

Pe aproape toată coasta, plajele sunt publice, iar pe multe dintre ele nu există șezlonguri. Localnicii vin cu un prosop gros, o umbrelă și o saltea de spumă, iar apa devine adâncă la câțiva metri de țărm. Pentru copiii mici, plajele cu pietriș fin, precum cele din jurul orașului Makarska, sunt mai prietenoase decât stâncile.

Croația este și un loc excelent pentru caiac pe mare: tururile de 2–3 ore în jurul zidurilor Dubrovnikului sau spre Lokrum pleacă de lângă Poarta Pile și sunt potrivite și pentru începători, pe mare liniștită.

Ce să mănânci și să bei

Bucătăria de coastă este mediteraneeană și simplă: pește la grătar, ulei de măsline, legume și vin local. Peștele proaspăt se vinde adesea la kilogram, iar ospătarul vi-l aduce să îl alegeți înainte de gătit.

• Peka: miel, vițel sau caracatiță gătite încet, cu cartofi, sub un clopot de fier acoperit cu jar. Se comandă adesea cu câteva ore înainte.
• Crni rižot: risotto negru cu cerneală de sepie, prezent în aproape orice restaurant de pe coastă.
• Pašticada: tocana dalmată de vită marinată în oțet și vin, cu prune uscate, servită cu gnocchi. Specialitate de sărbătoare la Split.
• Brudet: tocană de pește cu roșii și vin, servită cu mămăligă.
• Stridiile din Ston, din golful Mali Ston, la nord de Dubrovnik, crescute aici încă din vremea Republicii Ragusa.
• Paški sir, brânza tare de oaie de pe insula Pag, și pršut, șunca uscată dalmată.
• Dulciuri: rožata (cremă de ou cu caramel, ca o cremă de zahăr ars) la Dubrovnik, fritule (gogoși mici cu coajă de lămâie și rachiu) și arancini, coji de portocală confiate.
• Vinuri: Plavac Mali, roșul puternic din Dalmația, cu cele mai bune podgorii pe peninsula Pelješac (Dingač, Postup), Pošip și Grk de pe Korčula, Malvazija în Istria. Rakija, cu ierburi sau miere, se oferă adesea la finalul mesei.

Pentru masă, căutați o konoba: tavernă tradițională, adesea de familie, cu meniu scurt, pește din ziua respectivă și vin la carafă. În Split, piața de verdețuri Pazar, de lângă Poarta de Argint, și piața de pește Peškarija sunt deschise dimineața și arată ce se gătește în oraș în acea zi. Restaurantele de pe Stradun și de pe Riva au cea mai frumoasă priveliște, dar și cele mai mari prețuri. Două străduțe mai încolo, mâncarea este adesea mai bună.

Istria este o lume aparte: trufe albe și negre, paste fuži, ulei de măsline premiat și o bucătărie apropiată de cea italiană. Bacșișul în Croația este de aprox. 10% dacă serviciul a fost bun, dar nu este obligatoriu.

Puțină istorie și cultură

Coasta a fost pe rând ilirică, greacă, romană, bizantină, venețiană, austriacă și iugoslavă, iar fiecare a lăsat ceva în piatră. Romanii au construit Split și Pula, Veneția a stăpânit cea mai mare parte a Dalmației până în 1797, cu ziduri, lei înaripați pe porți și campanile în stil venețian. Dubrovnikul, cu numele vechi de Ragusa, a fost o republică independentă de negustori și diplomați până la venirea lui Napoleon, în 1808, și a reușit secole întregi să negocieze cu Veneția și cu Imperiul Otoman fără să fie cucerit.

Croația de azi este independentă din 1991, iar anii 1990 au lăsat urme, inclusiv în Dubrovnik, asediat în 1991–1992. Orașul vechi a fost restaurat cu grijă, iar o hartă de la Poarta Pile arată clădirile lovite atunci. Croații vorbesc deschis despre această perioadă, dar este un subiect sensibil, așa că ascultați mai mult decât comentați.

Câteva lucruri pe care puțini le știu: cravata vine de la eșarfele soldaților croați din secolul al XVII-lea, numite «à la croate» de francezi, iar cântecul klapa, polifonia vocală dalmată, fără instrumente, este înscris în patrimoniul UNESCO. Dacă auziți un grup de bărbați cântând seara într-o piațetă din Split sau Korčula, opriți-vă.

Pentru fanii serialelor, Dubrovnik a fost Debarcaderul Regelui (King's Landing) din Game of Thrones, iar Split și Šibenik au apărut și ele în serial. Tururile tematice sunt peste tot, dar orașul vechi se recunoaște foarte bine și fără ghid.

Informații practice

• Acte: cartea de identitate este suficientă pentru Croația. Pentru Muntenegru, cetățenii UE intră de regulă tot cu cartea de identitate, dar verificați condițiile actuale înainte de plecare.
• Bani: euro. Cardul se acceptă în majoritatea locurilor; țineți câțiva euro numerar pentru taxiuri pe apă, piețe și bacșiș.
• Roaming: inclus în UE în Croația; în Muntenegru se plătește separat, deci verificați tarifele sau dezactivați datele mobile.
• Încălțăminte: străzile de calcar ale orașelor vechi sunt lustruite și alunecoase, mai ales pe ploaie. Pentru plaje, încălțămintea de apă ajută: plajele sunt cu pietriș, iar pe stânci sunt arici de mare.
• Ținuta: Hvar, Split și Dubrovnik amendează plimbarea fără tricou sau în costum de baie pe străzile orașului vechi. În biserici, umerii și genunchii acoperiți.
• Apa: apa de la robinet este bună de băut în tot orașul și pe coastă.
• Căldura: piatra albă reflectă soarele. Vara, plimbările pe ziduri și urcările spre fortărețe se fac dimineața devreme.
• Cu copiii: orașele vechi sunt fără mașini și sigure, dar au multe trepte, deci un cărucior ușor sau un marsupiu ajută. Copiilor le plac de obicei păunii de pe Lokrum, Orga Mării din Zadar și bărcile cu fund de sticlă din Split și Dubrovnik.
• Limba: engleza se vorbește foarte bine pe coastă; «hvala» (mulțumesc) și «dobar dan» (bună ziua) sunt mereu apreciate.
• Zboruri: Dubrovnik, Split și Zadar au aeroporturi cu legături în sezon spre marile orașe europene, utile pentru croazierele care pleacă sau se termină în Croația.

Dubrovnik Pass, cardul oficial al orașului, include biletul pentru ziduri, câteva muzee și transportul cu autobuzul urban. Dacă vreți să urcați pe ziduri și să ajungeți cu autobuzul din portul Gruž, se poate dovedi mai avantajos decât biletele separate. Telecabina spre Srđ nu este inclusă. Pentru Kotor, urcarea pe ziduri până la fortăreață are un bilet separat, plătit la intrarea de pe traseu.

Ce nu vă spune nimeni

• Dubrovnik la 11:00 nu este Dubrovnikul din fotografii. Între 10:00 și 15:00, Stradun este plin. Ieșiți devreme de pe navă sau rămâneți până seara, dacă programul o permite.
• Biletul pentru ziduri este scump, dar merită o singură dată. Plimbarea completă durează aprox. două ore; nu o începeți la prânz.
• Plajele sunt cu pietriș sau stâncă, nu cu nisip. Apa compensează, dar un prosop gros și încălțăminte de apă fac diferența.
• Debarcarea cu șalupa la Hvar și uneori la Korčula sau Kotor poate fi anulată pe vânt. Nu vă construiți toată croaziera în jurul unei singure insule.
• Kotor are cel mai bun moment pe punte, nu în oraș: intrarea în golf la răsărit și ieșirea la apus.
• Peștele la kilogram poate surprinde la plată. Întrebați cât cântărește bucata aleasă înainte să fie gătită.

Întrebări frecvente