Fiordurile norvegiene: ghid complet de călătorie

De ce fiordurile norvegiene

Un fiord este o vale săpată de un ghețar și apoi inundată de mare. De aceea pereții coboară aproape vertical în apă, iar adâncimea poate trece de 1.000 de metri: Sognefjord, cel mai lung din Norvegia, are peste 200 km. Rezultatul este un peisaj pe care îl vedeți cel mai bine chiar de pe apă, motiv pentru care Norvegia este una dintre puținele destinații unde drumul dintre porturi este la fel de spectaculos ca porturile.

Cinci fiorduri sunt protejate ca patrimoniu mondial UNESCO din 2005: Geirangerfjord, Sunnylvsfjord, Tafjord, Nærøyfjord și Aurlandsfjord. Norvegia a introdus aici cerința de zero emisii pentru nave: de la 1 ianuarie 2026 pentru navele de pasageri sub 10.000 de tone brute (bărci turistice, feriboturi) și de la 1 ianuarie 2032 pentru navele mari, deci și pentru navele de croazieră obișnuite. Până atunci, navele mari pot intra în continuare, cu reguli stricte privind combustibilul și curentul de la țărm. Celelalte fiorduri, precum Sognefjord, Hardangerfjord sau Lysefjord, nu intră sub această regulă.

Când să mergi în fiordurile norvegiene

Sezonul de croazieră în fiorduri este mai – septembrie. Iunie este luna cu cele mai lungi zile și cascadele cele mai pline, din cauza topirii zăpezii. Iulie este cea mai caldă și cea mai aglomerată. Septembrie aduce culori de toamnă și primele aurore boreale în nord.

Puțină istorie și cultură

Pentru a înțelege Norvegia, ajută câteva repere. Vikingii (aprox. 800–1050) au plecat din aceste fiorduri spre Anglia, Irlanda, Islanda și chiar America de Nord. Creștinarea a adus bisericile din lemn stavkirke, dintre care s-au păstrat aprox. 28; Urnes și Borgund sunt cele mai cunoscute. Între secolele al XIII-lea și al XVI-lea, negustorii Ligii Hanseatice au controlat comerțul cu pește uscat din Bergen, de unde vin casele de lemn de pe Bryggen.

Norvegia a fost timp de secole sub Danemarca, apoi în uniune cu Suedia, și a devenit complet independentă abia în 1905. Constituția din 17 mai 1814 este sărbătorită în fiecare an cu parade de copii, nu militare. Descoperirea petrolului în Marea Nordului, în 1969, a transformat o țară de pescari într-una dintre cele mai bogate din lume; o mare parte din venituri merg în fondul suveran al statului, unul dintre cele mai mari din lume.

În nord trăiesc samii, poporul indigen al Scandinaviei, cu propria limbă, propriul parlament (la Karasjok) și tradiția creșterii renilor. Dacă vedeți obiecte sami la vânzare, căutați eticheta de autenticitate „Sámi Duodji”.

Cele mai frumoase fiorduri și porturi

Pentru fiecare loc: ce merită, cum ajungeți din port și un sfat practic.

Geiranger și Geirangerfjord

Ce merită văzut

Cascadele Cele Șapte Surori și, pe peretele opus, Pețitorul (Friaren), legate de o legendă locală. Din sat, drumul în serpentine Ørnesvingen (Drumul Vulturilor) duce la un punct de belvedere deasupra fiordului, iar Dalsnibba, la aprox. 1.500 m, oferă cea mai înaltă panoramă accesibilă cu mașina din Europa peste un fiord.

Din port

Navele ancorează de obicei în fiord, iar pasagerii coboară cu barca în sat. Satul este mic, cu aprox. 200 de locuitori, deci excursiile se epuizează rapid.

Sfat Cea mai frumoasă parte este intrarea navei în fiord, de obicei dimineața devreme. Puneți ceas deșteptător și ieșiți pe punte: cascadele trec la câteva sute de metri de bord.

Pagina portului pe croaziere.co →

Bergen

Ce merită văzut

Cheiul Bryggen (UNESCO), cu casele de lemn ale negustorilor hanseatici, piața de pește, funicularul Fløibanen până pe muntele Fløyen (aprox. 320 m) și, pentru iubitorii de muzică, casa lui Edvard Grieg de la Troldhaugen.

Din port

Navele acostează la Skolten, chiar lângă Bryggen, sau la Jekteviken, la aprox. 15–20 de minute de mers pe jos de centru.

Sfat Bergen are în jur de 200 de zile ploioase pe an: o geacă de ploaie bună face mai mult decât o umbrelă pe vânt. Fløibanen are cozi mari la mijlocul zilei; mergeți la prima oră sau coborâți pe jos prin pădure, în aprox. 40 de minute.

Pagina portului pe croaziere.co →

Olden

Ce merită văzut

Ghețarul Briksdal, un braț al Jostedalsbreen, cel mai mare ghețar de pe continentul european, și Loen Skylift, o telecabină care urcă la peste 1.000 m pe muntele Hoven, cu priveliște spre Nordfjord.

Din port

Nava acostează în sat; Briksdal se află la aprox. 23 km, iar Loen Skylift la aprox. 7 km.

Sfat De la parcarea Briksdal până la lacul glaciar sunt aprox. 3 km, cu urcare moderată. Există și mașini electrice mici, „troll cars”, care scurtează mult drumul.

Pagina portului pe croaziere.co →

Sognefjord și Flåm

Ce merită văzut

Sognefjord este cel mai lung și mai adânc fiord din Norvegia: peste 200 km lungime și peste 1.300 m adâncime. Din el se desprind brațele Aurlandsfjord și Nærøyfjord (UNESCO), unde pereții se apropie la doar 250 m unul de altul. Din Flåm, trenul Flåmsbana urcă aprox. 860 m pe 20 km până la Myrdal, iar belvederea Stegastein, o platformă de lemn la 650 m deasupra Aurlandsfjord, este la 30 de minute cu autobuzul. Pe malurile fiordului se află Urnes, cea mai veche biserică de lemn (stavkirke) din Norvegia, din secolul al XII-lea, tot în patrimoniul UNESCO.

Din port

Navele acostează în Flåm, la câțiva pași de gară. Statul norvegian finanțează curent de la țărm pentru nave în Flåm.

Sfat Pentru Flåmsbana, stați pe partea dreaptă la urcare. În zilele cu două-trei nave în port, biletele se termină: rezervați din timp. Varianta cea mai completă este tren în sus și bicicletă electrică sau autobuz la coborâre.

Hardangerfjord

Ce merită văzut

Al doilea fiord ca lungime din Norvegia, mai blând și mai „locuit” decât cele din nord: livezi de meri, peri și cireși pe maluri, care înfloresc în a doua jumătate a lui mai. Cascada Vøringsfossen cade aprox. 180 m în defileul Måbødalen, iar de sus se vede de pe o pasarelă și un pod pietonal nou. Pentru drumeți, Trolltunga, stânca suspendată deasupra lacului Ringedalsvatnet, este o tură de 10–12 ore, deci nu se face într-o zi de escală.

Din port

Navele opresc în Eidfjord sau Ulvik, sate mici în capătul fiordului; Vøringsfossen este la aprox. 20 km de Eidfjord.

Sfat Încercați cidrul de Hardanger, cu denumire de origine protejată, direct la livezile care au cramă. Mai ales în mai, când pomii sunt înfloriți și zăpada e încă pe munte, este probabil cea mai fotogenică priveliște din Norvegia de vest.

Stavanger și Lysefjord

Ce merită văzut

Gamle Stavanger, cartierul cu peste 170 de case albe de lemn din secolele XVIII–XIX, păstrate aproape intacte, cu flori la ferestre și străduțe pietruite. La câteva minute, strada Øvre Holmegate are fațadele vopsite în toate culorile, iar în jurul portului vechi (Vågen) sunt restaurantele și barurile orașului. Catedrala din Stavanger, începută în secolul al XII-lea, este una dintre cele mai bine păstrate biserici medievale din Norvegia. Muzeul Petrolului, cu clădirea ca o platformă marină, explică cum a trecut țara de la pescuit la una dintre cele mai bogate economii din lume după descoperirile din Marea Nordului, la sfârșitul anilor ’60. Din oraș se ajunge la Lysefjord, fiordul îngust cu pereți de granit, deasupra căruia stă stânca Preikestolen (604 m deasupra apei), iar mai în interior Kjeragbolten, bolovanul prins între doi pereți de stâncă.

Din port

Navele acostează chiar în centru, lângă orașul vechi, așa că Gamle Stavanger, catedrala și portul Vågen se văd pe jos, fără transfer, iar debarcaderul pentru Lysefjord este la câțiva pași.

Sfat Drumeția la Preikestolen durează aprox. 4 ore dus-întors, plus transferul, deci rareori încape într-o zi de escală. Varianta realistă este o croazieră de câteva ore pe Lysefjord, de unde vedeți stânca de jos, cascadele și coloniile de capre de pe maluri. Pentru o după-amiază liniștită, mergeți pe jos până la Sverd i fjell, cele trei săbii uriașe de bronz din golful Hafrsfjord, care marchează bătălia prin care Harald Hårfagre a unit Norvegia. Stavanger are și o scenă gastronomică surprinzător de bună pentru un oraș de mărimea lui, iar de obicei la sfârșitul lui iulie găzduiește Gladmat, un festival de mâncare în jurul portului.

Pagina portului pe croaziere.co →

Ålesund

Ce merită văzut

După incendiul din 1904, orașul a fost reconstruit aproape în întregime în stil Art Nouveau, într-un singur deceniu. Cele 418 trepte până la belvederea Fjellstua de pe muntele Aksla oferă cea mai cunoscută priveliște asupra orașului construit pe insule.

Din port

Nava acostează în centru; totul se vizitează pe jos.

Sfat Dacă nu vreți treptele, până pe Aksla se poate urca și cu mașina sau cu trenulețul turistic.

Pagina portului pe croaziere.co →

Trondheim

Ce merită văzut

Prima capitală a Norvegiei și orașul în care sunt încoronați regii. Catedrala Nidaros, construită peste mormântul Sfântului Olav, este cea mai mare catedrală medievală din Scandinavia și capătul vechiului drum de pelerinaj St. Olavsleden. Podul Vechi (Gamle Bybro) duce în Bakklandet, cartierul cu depozite colorate pe piloni de-a lungul râului Nidelva și cafenele în fostele case muncitorești.

Din port

Navele acostează la aprox. 15–20 de minute de mers pe jos de centru; există și autobuz de legătură.

Sfat Liftul de biciclete Trampe, din Bakklandet, împinge bicicliștii pe deal: o curiozitate locală. Pentru priveliște, urcați la Cetatea Kristiansten, la aprox. 15 minute de pod.

Pagina portului pe croaziere.co →

Insulele Lofoten

Ce merită văzut

Un lanț de insule cu vârfuri ascuțite care ies direct din mare, deasupra Cercului Polar. Satele de pescari Reine, Hamnøy, Nusfjord și Henningsvær (cu terenul de fotbal construit pe stânci) au case roșii pe piloni, rorbuer. Muzeul Lofotr din Borg reconstituie cea mai mare casă vikingă descoperită în Norvegia. Între februarie și aprilie, codul arctic (skrei) vine să depună icre, iar stativele de lemn se umplu de pește pus la uscat.

Din port

Navele ancorează la Leknes (Gravdal) sau Svolvær și debarcă pasagerii cu barca; Borg este la aprox. 15 km de Leknes, iar Reine la aprox. o oră cu autocarul.

Sfat Soarele de la miezul nopții se vede aici aprox. de la sfârșitul lui mai până la jumătatea lui iulie. Vremea se schimbă repede, iar ploaia vine din lateral: o geacă bună de ploaie e mai utilă decât umbrela.

Pagina portului pe croaziere.co →

Tromsø

Ce merită văzut

Catedrala Arctică, telecabina Fjellheisen, Muzeul Polar, dedicat expedițiilor lui Amundsen și Nansen, și, în sezon, soarele de la miezul nopții (aprox. 20 mai – 22 iulie) sau aurora boreală (septembrie – martie).

Din port

Navele acostează fie în centru, fie la Breivika, la aprox. 4 km, cu autobuz de legătură.

Sfat Chiar în iulie, seara pe Fjellheisen poate fi sub 10 °C: luați un strat în plus.

Pagina portului pe croaziere.co →

Honningsvåg și Capul Nord

Ce merită văzut

Platoul Capului Nord se ridică la aprox. 307 m deasupra Oceanului Arctic, la 71°10′ latitudine nordică, cu globul metalic devenit simbol. Drumul de la Honningsvåg traversează tundra, cu reni care pasc lângă șosea.

Din port

Platoul se află la aprox. 34 km de port, 45 de minute cu autocarul.

Sfat Vremea se schimbă în câteva minute, iar ceața poate acoperi totul. Dacă escala are loc noaptea, în iunie – iulie aveți șansa să vedeți soarele de la miezul nopții chiar de pe stâncă.

Pagina portului pe croaziere.co →

Oslo

Ce merită văzut

Capitala este mai degrabă un oraș de muzee și de arhitectură decât de fiorduri. Opera, cu acoperișul de marmură albă pe care puteți urca, muzeul MUNCH (cu versiuni ale „Țipătului”), Parcul Vigeland cu peste 200 de sculpturi și peninsula Bygdøy, cu nava polară Fram, pluta Kon-Tiki și muzeul în aer liber al satului norvegian. Muzeul navelor vikinge este închis pentru construirea noului Muzeu al Epocii Vikingilor; verificați data redeschiderii.

Din port

Navele acostează aproape de cetatea Akershus, la 10–15 minute pe jos de centru. Spre Bygdøy circulă un feribot local din fața primăriei, în sezon.

Sfat Intrarea pe fiordul Oslo durează câteva ore și trece printre insule cu case de vară: merită privită de pe punte. Card de transport de 24 de ore: metroul, tramvaiul și feribotul spre insulele din fiord intră toate în preț.

Pagina portului pe croaziere.co →

Itinerarii: cum să vezi Norvegia

Bergen într-o zi

Dimineața devreme, funicularul Fløibanen și coborârea pe jos prin pădure. Apoi Bryggen, cu Muzeul Hanseatic și curțile înguste din spatele fațadelor, unde se vede structura de lemn originală. La prânz, piața de pește (prețurile din piață sunt pentru turiști; restaurantele de pe străduțele din spate sunt de multe ori mai bune). După-amiaza, KODE, cu colecțiile de artă norvegiană și pictura lui Munch, sau o excursie scurtă la Troldhaugen, casa lui Edvard Grieg, unde vara au loc concerte de prânz.

7 nopți, fiordurile clasice

Plecare din Kiel, Hamburg, Copenhaga sau Southampton → Stavanger → Geiranger sau Hellesylt → Olden sau Ålesund → Bergen. Cel mai popular traseu și cea mai bună introducere.

11–14 nopți, Capul Nord și Lofoten

Fiordurile din sud plus Trondheim, Lofoten (Leknes), Tromsø și Honningsvåg. Merită în iunie – iulie, pentru soarele de la miezul nopții.

Primăvara în Hardanger

Croazierele din mai trec uneori prin Hardangerfjord (Eidfjord sau Ulvik) când livezile sunt înflorite, combinate cu Bergen și Stavanger. Este cea mai blândă variantă de fiorduri, cu mai puțini turiști.

Pe uscat, dacă aveți timp

Combinația „Norway in a Nutshell”: tren Oslo – Myrdal, Flåmsbana, barca pe Nærøyfjord și autobuz spre Voss și Bergen, într-o singură zi lungă.

Lumină, aurore și animale: natura pe înțeles

Soarele de la miezul nopții și nopțile albe

La nord de Cercul Polar (aprox. 66°33′), soarele nu apune deloc câteva săptămâni pe an; cu cât mergeți mai la nord, cu atât perioada e mai lungă. În sud, la Bergen sau Geiranger, soarele apune în iunie, dar cerul nu se întunecă niciodată complet. Pentru un român obișnuit cu nopți de vară reale, primele zile sunt ciudate: corpul nu „simte” că e seară.

Aurora boreală

Apare când particule de la Soare lovesc atmosfera, în ovalul auroral care trece peste nordul Norvegiei. Condițiile: cer senin, întuneric complet și activitate solară. În practică, din septembrie până la sfârșitul lui martie, în jurul orașelor Tromsø, Alta și în Lofoten. O croazieră de vară nu o va arăta niciodată, iar una de iarnă nu o poate garanta.

Animale

• Reni, pe tundra din jurul Capului Nord, adesea chiar pe drum; aparțin păstorilor sami.
• Balene: orcile și balenele cu cocoașă urmează heringul în fiordurile din jurul orașului Tromsø, mai ales iarna; vara, din Andenes (Vesterålen) se văd cașaloți.
• Păsări marine: puffinii (papagalii de mare) cuibăresc pe insule în nord din aprilie până în august.
• Boul moscat trăiește în munții Dovrefjell, la sud de Trondheim, și se poate vedea în safariuri ghidate.

Ghețarii

Jostedalsbreen, cel mai mare ghețar de pe continentul european, are brațe care coboară spre văile de lângă Olden, Loen și Fjærland. Ghețarii se retrag vizibil de la an la an; nu vă apropiați de front și nu urcați pe gheață fără ghid, pentru că blocurile se pot desprinde fără avertisment.

Ce să mănânci și să bei

• Somon și păstrăv afumate, gravlaks și supa de pește cremoasă din Bergen.
• Brunost, brânza maro, ușor caramelizată, din zer de capră; se mănâncă pe vafe sau pâine.
• Skillingsbolle, melcul cu scorțișoară din Bergen, și vafele norvegiene în formă de inimă, cu gem și smântână.
• Klippfisk, codul sărat și uscat, mai ales în Ålesund și Kristiansund; în Lofoten, tørrfisk, uscat pe stative de lemn.
• Crab regal și carne de ren în nordul țării.
• Aquavit, rachiul cu chimen, unele varietăți fiind maturate în butoaie care trec Ecuatorul pe nave.

Despre prețuri: Norvegia este una dintre cele mai scumpe țări din Europa, mai ales la restaurant și la alcool, care este puternic taxat. Vinul și băuturile tari se vând doar la magazinele de stat Vinmonopolet, cu program scurt. Apa de la robinet este excelentă: luați o sticlă reutilizabilă.

Ce mănâncă norvegienii acasă

• Fårikål, mâncarea națională: carne de oaie înăbușită cu varză și piper boabe, gătită toamna.
• Kjøttkaker, chiftele în sos brun, cu piure de mazăre și gem de merișoare (tyttebær).
• Rakfisk și lutefisk: păstrăv fermentat, respectiv cod uscat rehidratat în leșie; specialități de iarnă, nu pentru oricine.
• Pølse i lompe, crenvurstul în lipie de cartofi, mâncarea rapidă norvegiană prin excelență.
• Fructele de pădure din nord, mai ales multe (cloudberry), servite cu frișcă, sunt considerate cel mai fin desert al țării.

Cum economisiți fără să ratați nimic

Prânzul este mai ieftin decât cina: multe restaurante au meniul zilei la prânz. Brutăriile și cafenelele (bakeri) sunt o masă bună și accesibilă. Supermarketurile mari (Rema 1000, Kiwi, Coop Extra) au salate, pâine și pește afumat de calitate. Berea se vinde în supermarket doar până la ora 20 în zilele lucrătoare și până la 18 sâmbăta, iar duminica deloc.

Informații practice

• Acte: cartea de identitate este suficientă pentru cetățenii români (Norvegia este în Schengen, dar nu în UE).
• Bani: cardul se acceptă practic peste tot, inclusiv pentru sume mici; nu e nevoie să schimbați coroane.
• Roaming: datorită SEE, tarifele de roaming din UE se aplică de regulă și în Norvegia; verificați totuși cu operatorul.
• Haine: sistemul în straturi, adică tricou, fleece și geacă impermeabilă, plus încălțăminte închisă. Pe punte, la intrarea în fiord, vântul este rece chiar și în iulie.
• Tender sau cheu: în Geiranger se coboară de obicei cu barca; Bergen, Stavanger, Ålesund, Olden și Flåm au cheiuri.
• Distanțe: Norvegia are aprox. 1.700 km în linie dreaptă de la sud la nord. Între Bergen și Capul Nord sunt aprox. două zile și jumătate de navigație.
• Limba: aproape toată lumea vorbește engleza foarte bine. „Takk” (mulțumesc) și „hei” (salut) sunt suficiente pentru o impresie bună.
• Somnul în nopțile albe: o mască de dormit ajută mult în iunie – iulie.
• Vremea: aplicația oficială norvegiană yr.no are cele mai precise prognoze pe sate și fiorduri. Vremea se schimbă de câteva ori pe zi, deci nu renunțați la o excursie din cauza ploii de dimineață.
• Bacșiș: nu este așteptat; rotunjirea sumei pentru un serviciu foarte bun este suficientă.
• Toalete: în orașe, toaletele publice se plătesc uneori cu cardul; cafenelele și muzeele sunt varianta simplă.
• Tax free: fiind în afara UE, la cumpărăturile mai mari puteți recupera o parte din TVA la plecare, în magazinele care afișează sigla tax free.
• Dreptul de a hoinări (allemannsretten) vă permite să mergeți liber în natură, inclusiv pe terenuri private necultivate, cu respect.

Ce nu vă spune nimeni

• Bergen în ploaie este tot Bergen. Localnicii spun că nu există vreme proastă, doar haine nepotrivite. Programați interioarele (Muzeul Hanseatic, KODE) pentru orele cu ploaie și ieșiți imediat ce se înseninează.
• Escalele în fiorduri sunt scurte. În Geiranger, Olden sau Flåm, timpul real pe uscat poate fi de 6–8 ore minus bărcile de tender. Alegeți o singură activitate principală, nu trei.
• Drumurile sunt lente. Serpentinele, tunelurile și feriboturile fac ca 50 km să însemne adesea o oră și jumătate; distanțele de pe hartă înșală.
• Duminica este liniștită. Multe magazine sunt închise, iar în satele mici chiar și cafenelele. Muzeele și atracțiile turistice sunt de obicei deschise.
• Nu tăiați rândul la feribot. Norvegienii respectă rândul cu strictețe, iar politețea discretă este apreciată mai mult decât conversația lungă.
• Ochelari de soare în iunie. Lumina reflectată de zăpadă și de apă la latitudini mari este foarte puternică, chiar și la 12 °C.

Întrebări frecvente